Discriminare sau exces de zel?Diversitatea culturală și discriminarea

Trăim într-o lume tot mai diversificată din punct de vedere cultural, iar echipele de lucru din care facem parte sunt tot mai diversificate și ele. Astfel, există tot mai mulți oameni diferiți în echipele în care facem parte, dar cu care trebuie să lucrăm și să ne atingem obiectivele. În ultima vreme au avut loc mai multe mișcări pentru lupta împotriva rasismului, dar poate cea mai cunoscută este „Black lives matter.”[1]

Oamenii sunt diferiți și diferențele dintre oameni vor exista întotdeauna. Cum percep oamenii aceste diferențe? Aceste diferențe sunt ele percepute ca o discriminare? Mai putem critica minoritățile? Chiar și într-o formă mai plastică, într-o echipă este nevoie să spui lucrurilor pe nume și să sugerezi unele posibilități de îmbunătățire acolo unde este cazul, într-o formă mai puțin plastică și mai direct spus, într-o echipă este nevoie de critică. Poate ați sesizat că în ultima vreme există din ce în ce mai mulți actori de culoare în roluri cheie în cadrul serialelor sau filmelor pe care le urmăriți. Să fie asta doar o coincidență? Oare vor veni curând vremurile în care noi cei ce spunem despre noi că suntem albi vom fi discriminați?

Radu Paraschivescu preciza într-o intervenție foarte bine faptul că în curând „nu o să mai putem pronunța numele romanului lui Stendhal, întrucât oamenii vor considera că este un titlu rasist”. [2]

În ceea ce privește diversitatea culturală a fost cauzată de foarte muți factori, dar cel mai important dintre aceștia îl reprezintă schimbarea demografică (Loden, Rosener 1991). Apoi, dorința organizațiilor de a căuta forță de muncă mai ieftină care să le permită acestora să devină cât mai competitive, este un alt factor care a accelerat apariția acestei diversități (Hoffman, 1998). Per ansamblu, diversitatea culturală face referire în special la diferențele etnice și rasiale.

Cercetările au arătat că diversitatea culturală influențează pozitiv individul, grupul și rezultatele organizațiilor. În zilele noastre, companiile se confruntă din ce în ce mai mult cu problema discriminării, iar companiile au fost nevoite să-și revizuiască politicile de angajare, astfel încât acestea să nu fie acuzate de discriminare (Doherty et al, 2010).

Este regretabil, dar multe cercetări arată faptul că discriminarea este un fenomen relativ frecvent întâlnit. Conform unor date din Statele Unite ale Americii, aproximativ o treime dintre indivizi au experimentat o formă majoră de discriminare de-a lungul vieții, iar în total două treimi dintre indivizi au precizat că au suferit o formă de discriminare de-a lungul vieții (Kessler, Mickelson, Williams, 1999).

Dar ce este discriminarea? De-a lungul timpului s-au dat mai multe definiții ale conceptului de discriminare, iar majoritatea se referă la discriminarea la locul de muncă. Din punct de vedere legal discriminarea la locul de muncă este definită ca o practică organizațională (angajare, concediere, promovare) diferențiată care are scopul de a proteja o anumită categorie de persoane și a dezavantaja o alta în funcție de (rasă, culoarea pielii, religie, naționalitate, sex sau dizabilități) (Schen, Dhanani, 2015).

Societatea ar trebui să lase la o parte fățărnicia și egoismul și să fie mai empatică la nevoile oamenilor. Poate că nu e politicos să îi spui unui alb că e alb sau unui negru că e negru, dar mai presus de faptul că identifici un om după culoarea pielii, a părului, a ochilor sau a hainei cred că este mult mai important cum îi tratezi și cum îl faci să se simtă. Lipsa rasismul este mai degrabă a te comporta adecvat cu oameni care au origini diferite decât doar a spune acest lucru și a fi indiferent la nevoile lor. Aș prefera de 1000 de ori să mă identifice cineva după culoarea pielii, dar să îmi arate sprijinul printr-un gest oricât de mic, fie și printr-un simplu zâmbet.

• Loden M., & Rosener J.B. (1991). Workforce America! Managing employee diversity as a vital resource, Homewood, IL: Irwin;

• Hoffman, J. J. (1998). Evaluating international ethical climates: A goal programming model, Journal of Business Ethics;

• Doherty, A., Fink, J., Inglis, S., & Pastore, D. (2010). Understanding a culture of diversity through frameworks of power and change. Sport Management Review, 13(4), 368-381.

• Kessler, R. C., Mickelson, K. D., & Williams, D. R. (1999). The prevalence, distribution, and mental health correlates of perceived discrimination in the United States. Journal of health and social behavior, 208-230.

• Shen, W., & Dhanani, L. (2015). Measuring and defining discrimination. The Oxford handbook of workplace discrimination.

• https://blacklivesmatter.com/ (accesat ultima dată 21/05/2023

• https://www.youtube.com/watch?v=sQIkp4Wc2EM (accesat ultima dată 21/05/2023